miercuri, 14 aprilie 2010
Unde fiecare minut se dilată cât o viaţă?
Unde e locul meu de poveste?
Unde mă simt acasă?
Satul Balcani e bine adăpostit în inima Moldovei, pe malul Schitului, la poalele Goşmanului. Aici am dat o fugă în mini concediul de Paşte, să-mi vizitez bunicii. Când ajung în faţa porţii uit de toate, e ca o lume numai a mea, nu mai contează mizeria din Bucureşti, problemele de la muncă sunt doar poveşti de-ale părinţilor despre viaţă, rămâne doar o bucurie imensă şi sunt din nou copil.
Ei sunt dragii mei bunici şi minutele cât o viaţă de care vorbeam mai devreme...
0 Comments:
Subscribe to:
Postare comentarii (Atom)