Mica Egoistă

ufff, ce sictirită sunt....
Am o stare, o stare din aia pe care nu pot pune degetul să zic ce e. Azi iar am simţit impulsul tâmpit de a lua pe cineva la bătaie, de a face o prostie. Ce-o fi în capul meu nu ştiu. De parcă nu am atâtea şi atâtea lucruri de care să mă ocup, pe care să le rezolv. Da' nu mai am chef....ce să-i fac?!

Ştiţi melodia asta? Mă rog, melodia şi "videoclipul". Ei, cam aşa aş fi vrut eu să fie ziua de azi. Palpitantă, fizic dureroasă...pentru că m-am săturat să fie toate psihic dureroase. Mereu am zis că durerea fizică te eliberează. Nu, nu cred că sunt vreo sadică sau masochistă dar azi m-aş fi simţit tare bine cu un pumn în faţă...aşa, să simt că trăiesc. Aş fi putut să mă dau cu capul de-un perete sau să mă ard cu ţigara...nu e acelaşi lucru, atunci m-aş fi numit proastă. Ce cu talent delirez.

Să vedem, aproape o lună de când nu am mai scris, aproape o lună de când răspund cu "...mmm, nimic..." când sunt întrebată ce am mai făcut, aproape o lună de când ajung noaptea acasă si simt că sunt în vizită la cineva, aproape o lună de când mă uit la mine şi nu mă mai văd, aproape o lună de când orice mişcă în jurul meu mă oboseşte...Oare cum s-o numi asta? Chiar am nevoie să identifice cineva ce dracu' se întâmplă cu mine. Aaaa....aproape o lună de când am început să am nişte ticuri verbale de toată jena.

Şi nu a fost o lună plictisitoare...o, nu! Dimpotrivă. Atâtea evenimente, stări, situaţii, responsabilităţi, oameni noi,  relaţii noi...atâtea stări de spirit, atâtea treceri de la sunt stăpâna lumii la vă rog, nu mă călcaţi în picioare...de nici eu nu ştiu ce mi s-a întâmplat. Dacă mă uit în urmă am o stare de bine, numai că mă sâcâie prea tare prezentul. Vine vara...mereu am zis că vara oamenii o iau razna.

Tre' să mă apuc să-mi fac bagajul. N-am chef. Berea e rece şi ţigările merg bine. Şi cred că de aia scriu acum...pentru că nu am chef (hmm, a câştigat Steaua cupa).